+849 123 456 789

Planseu

PREVEDERI CONSTRUCTIVE

IV.PREVEDERI CONSTRUCTIVE, DETALII SI REZOLVARI PRIVIND ZONELE DEOSEBITE LA EXECUTIA PLANSEELOR LEP
IV.1. Zone deosebite:
a) Zonele cu incarcari locale permanente mai mari decat cele luate conventional in calcul, determinate de pereti neportanti amplasati pe directia grinzilor; camine/sobe din caramida sau
teracota; alte obiecte cu amplasament fix cunoscut, daca incarcarea echivalenta datorita greutatii acestora depaseste cu peste 0,5 kN/m2 in zona ocupata, valoarea normata a incarcarii tehnologice
de exploatare corespunzatoare destinatiei suprafetei respective.
- Rezolvare: Sub peretii neportanti sau alte greutati sporite se monteaza doua grinzi LEP.
b) Goluri mai mari decat lumina a doua grinzi alaturate, fiind necesara intreruperea a uneia sau a mai multor grinzi.
- Rezolvare: Golul mai mare rezultat va fi bordat longitudinal cu grinzi LEP, iar transversal cu nervuri de rigidizare in care se prind grinzile LEP care se intrerup.
c) Zonele in care planseul iese in consola (balcon, copertina) si grinzile LEP sunt pe directia consolei.
- Rezolvare: Se verifica la efortul calculat al consolei armatura din grinzile LEP, iar daca
este diferenta, se adauga la partea superioara armatura suplimentara.
IV.2. Montarea schelei de sustinere si a grinzilor LEP de planseu:
(a) Montarea schelei de sustinere a grinzilor de planseu se realizeaza intr-o varianta convenabila pentru constructor, respectiv din lemn sau metalica. (fig. 10).
Schelele de sustinere ale grinzilor se dispun conform proiectului de executie intocmit de catre proiectantul autorizat al lucrarii, dar la distante de maximum 1,50 m între ele sau fata de peretii structurali. Popii acestor schele se aseaza pe talpi, iar reglarea înaltimii acestora se realizeaza fie printr-un sistem de pene, fie cu dispozitive mecanice de tip cric (in functie de tipul de schela adoptat).
sust

In cazul in care proiectul prevede, la structuri in cadre din beton armat, rezemarea indirecta a grinzilor planseului prin intermediul unor carcase spatiale din otel beton, grinzile schelei de sustinere vor fi dispuse astfel incat sa poata asigura rezemarea grinzilor LEP in imediata apropiere a grinzilor cadrului.
Conform SR EN 15037-1:2008, anexa D, fig. D2, rezulta ca distanta maxima fata de pereti (sau grinzi) a primului reazem este de 650 mm.
Se va acorda o atentie deosebita contravântuirii schelei pentru a se asigura stabilitatea ei pe cele doua directii si pentru a se evita in acest fel aparitia unor dereglari ulterioare in timpul realizarii planseului; de asemenea se va acorda o atentie deosebita orizontalitatii si verticalitatii principalelor componente ale schelei si din acest punct de vedere se va efectua o verificare atenta de catre inginerul de santier.
Proiectul pentru sustinerea grinzilor prefabricate se va intocmi de catre proiectant, tinand cont de fazele tehnologice de executie si de incarcarile prevazute pentru aceasta etapa (montaj si betonare).
(b) La structurile cu pereti din zidarie, centurile trebuie sa fie cu 5 cm mai mari decat inaltimea planseelor cu blocuri ceramice, de beton sau din polistiren, pentru a se putea realiza centura in dreptul rezemarilor grinzilor LEP. Pentru detalii in diverse cazuri vezi piesele desenate din anexele A, B si C.
(c) In cazul structurilor in cadre din beton armat rezemarea grinzilor LEP se va face pe schelele de sustinere in imediata apropiere a grinzilor cadrului, asfel ca nu este necesara rezemarea acestora (la montaj) pe grinzile de beton armat. De altfel, la structurile in cadre din beton armat, este indicat ca turnarea betonului in grinzile cadrului sa se faca in acelasi timp cu turnarea betonului in grinzile si suprabetonarea planseului.
(d) La structurile cu cadre metalice rezemarea grinzilor LEP se va face pe talpa superioara a grinzilor cadrelor prin intermediul unor benzi elastice din cauciuc sau poliuretan (vezi detaliile din anexele A, B, C -rezemare pe grinzi metalice). Proiectarea grinzilor cadrelor metalice si a grinzilor secundare ale planseului se va face astfel incat dispunerea conectorilor sa nu impiedice montarea grinzilor LEP. Conectorii vor fi dispusi la distante modulate cu distantele intre grinzile LEP (50÷57 cm) pentru asigurarea conlucrarii planseului cu grinzile structurii metalice. Nu este recomandata dispunerea grinzilor LEP si a blocurilor ceramice sub nivelul talpii superioare a grinzilor metalice; grosimea mica a suprabetonarii nu poate asigura o ancorare corespunzatoare a conectorilor pentru asigurarea conlucrarii planseului cu grinzile metalice.
(e) Asezarea primei grinzi LEP de planseu se face la limita peretelui structural sau a grinzii cadrului, paralela cu directia de lucru a planseului. Grinda va rezema pe peretii structurali sau pe grinzile pe care descarca planseul, pe o lungime de minim 5 cm.
Lungimea grinzilor din beton armat LEP este modulata la 20 cm.

(f) Este interzisa taierea elementelor prefabricate din beton armat, sectionarea prin daltuire, perforarea partiala sau totala a acestora .
(g) Montarea celorlalte grinzi de planseu se face în pozitie paralela cu prima grinda, la distante interax de 50, 51, 54, 57 cm (in functie de blocurile ceramice utilizate - TP16, TP22, blocul de beton si blocurile din polistiren), conform proiectului. Asigurarea corecta a distantei interax dintre grinzi se realizeaza cu distantieri din lemn sau cu dispozitive speciale precum si prin montajul unor siruri de blocuri ceramice sau de beton, la fiecare capat al grinzilor.

(h) In cazurile unor structuri de tip celular, atat in cazul structurilor in cadre din beton armat cat si in cazul structurilor cu pereti se pot prevedea grinzi intermediare ale planseelor cu rol exclusiv gravitational la o distanta interax de cel mult 2,5m (fig. 11).
grinzi-inter
(i) Ridicarea si manipularea grinzii LEP se face doar din puncte aflate la 1/3 din lungimea acesteia.
(j) Schelele de sustinere vor fi prevazute pe linia reazemelor grinzilor LEP cu podine de lucru cu balustrade, de pe care se va face manipularea si fixarea grinzilor LEP si a blocurilor ceramice sau de beton, distantieri in pozitiile de montaj. Dimensionarea numarului de popi si pozitionarea acestora se va face conform precizarilor de la punctul III.5.
IV.3. Montarea blocurilor ceramice (de beton, din polistiren) de planseu
(a) Inainte de inceperea montarii blocurilor de umplutura, la desfacerea paletilor, se va verifica de catre inginerul de santier integritatea acestora; nu vor fi puse in lucru blocuri fisurate sau deteriorate in timpul transportului.
(b) Blocurile ceramice de planseu TP16, TP22, din beton sau din polistiren se monteaza alaturat, fara rosturi, rezemate pe grinzile LEP, realizandu-se siruri în lungul grinzilor. Aceasta operatie se face manual.
In zona de rezemare a grinzilor de planseu pe un perete structural sau grinda, primul rand
de blocuri se monteaza la fata dinspre interior a reazemului; se monteaza în continuare celelalte
blocuri, prin alaturare (fig. 12).
(c) Daca dimensiunile unui ochi de planseu nu sunt modulate cu dimensiunea blocurilor ceramice (de beton, din polistiren) se va proceda astfel:
· pe directie transversala grinzilor LEP - distanta neacoperita de dimensiunea unui bloc
se repartizeaza egal la cele doua capete ale grinzilor rezultand o zona monolita, ce va fi detaliata
in proiectul de executie impreuna cu grinda sau centura din beton armat;
· pe directie paralela cu grinzile LEP - se ajusteaza corpul de umplutura la dimensiunile necesare.
reaz
1÷12- Blocuri ceramice(de beton, polistiren) pentru planseul LEP

a. Rigla de lemn pentru rezemare grinzi
b. Stalpi de sustinere (popi)
c. Grinzi prefabricate pentru planseu LEP
Fig. 12 - Ordinea de montaj a blocurilor ceramice (de beton, polistiren)- grinzile LEP asezate pe pozitie In cazul cand in proiect este prevazuta rezemarea indirecta a grinzilor LEP pe grinzi sau
pe pereti, distantele de la primul rand de blocuri la reazeme vor fi dimensionate astfel incat sa se realizeze lungimea de ancorare la smulgere a grinzilor LEP din betonul monolit.
(d) Chiar daca rezistenta de rupere la incovoiere a unui bloc ceramic, in conditii de laborator, este de cca 4 ori mai mare decat greutatea unui om (4 kN), este recomandat ca circulatia muncitorilor deasupra blocurilor ceramice dupa montaj,fie pentru montarea blocurilor in continuare si indreptarea conectorilor de pe grinzi, fie pentru montarea armaturilor si turnarea betonului suprabetonarii, sa se faca pe podine din dulapi de lemn rezemate perpendicular pe grinzile LEP. Sculele cu care se lucreaza vor fi manipulate cu atentie pentru a evita socurile care pot afecta talpa superioara a blocurilor ceramice si zonele de rezemare pe grinzile LEP.
(e) Nu este necesara astuparea, golurilor blocurilor ceramice invecinate grinzilor sau centurilor. Pierderile de beton prin astuparea partiala a golurilor sunt nesemnificative iar existenta acestor “pene” de beton peste limita sectiunii centurilor sau grinzilor nu fac decat sa imbunatateasca conlucrarea elementelor planseului pentru asigurarea efectului de diafragma orizontala rigida.
(f) In cazurile in care, accidental, talpa superioara a unui bloc de umplutura sau zona de rezemare pe grinda se sparge in timpul montajului, acesta va fi inlocuit integral. Nu se admit la montaj blocuri de umplutura sparte la care sparturile sunt astupate cu diverse materiale (hartie, polietilena, polistiren, etc.) si nici nu se va permite umplerea blocurilor sparte cu betonul de monolitizare; pentru a se evita astfel de situatii proiectantul structurii va prevedea in programul de urmarire a lucrarilor pe santier o faza determinanta (nu neaparat cu participarea inspectorilor ISC) in care sa fie verificata integritatea si montarea corecta a grinzilor si blocurilor ceramice inainte de inceperea armarii suprabetonarii.
Daca dupa terminarea armarii se intampla, accidental, ca unul sau cel mult doua blocuri pe o celula a planseului sa fie deteriorate prin spargerea talpii superioare pe max 10% din suprafata, atunci se poate accepta ca aceste blocuri sa fie reparate prin indesarea in golul din talpa superioara a unor materiale usoare – hartie, resturi de polistiren – si astuparea (chituirea) cu un adeziv – de ex. CM11 – a golului din talpa superioara. Daca insa blocul ceramic este afectat in zona de rezemare pe grinzile LEP, (stirbituri sau fisuri in umarul de rezemare pe grinda) se va desface local armatura si blocul respectiv va fi inlocuit; in cazul armarii suprabetonarii cu plase sudate, plasa va fi taiata local in dreptul blocului ce trebuie inlocuit iar dupa inlocuirea blocului peste decupare se va monta deasupra un cupon de plasa suprapus peste plasa taiata cate 25 cm pe toate directiile.
IV.4. Montarea armaturilor in pregrinzi la partea superioara (calareti), armarea grinzilor de rigidizare, armarea centurilor, armarea placii de suprabetonare

(a) La partea superioara a grinzilor LEP, pe reazeme se monteaza bare din otel beton Ø8÷Ø16 (PC52) si Ø8÷Ø14 (BST500S) (vezi tabele 3÷12), cu acoperirea cu beton de 2,5 cm. Se utilizeaza distantieri (purici) pentru a tine barele la pozitia necesara. Barele se ancoreaza cu ciocuri sau carlige in centurile de la capatele grinzilor.

(b) La structurile cu pereti structurali din zidarie, armatura centurilor de pe peretii de pe conturul planseelor, se monteaza conform detaliilor din proiect (pentru exemplificare, in anexa cu piese desenate sunt prezentate detaliile curent intalnite la astfel de structuri).
Dimensiunile centurilor si armarea minima a acestora vor satisface prevederile Codului CR6 pct. 7.1.2.2.2, Codului P100-1/2006 pct. 8.5.4.2.2 si Codului P100-1/2013 pct. 8.5.4.3.2:
- aria sectiunii transversale ≥ 500 cm2;
- latimea ≥ 25 cm si ≥2/3 din grosimea peretelui;
- inaltimea ≥ 20 cm;
- procentul minim de armare longitudinala – 1% pentru zonele seismice cu ag≥0.20g si
0.8% pentru zonele seismice cu ag≤0.16g;
Diametrul minim al barelor longitudinale este Ø10mm iar diametrul minim al etrierilor este Ø6mm; distanta minima intre etrieri, in camp curent, este 15 cm iar pe zona de innadire a barelor longitudinale este de 10 cm.
Ordinea operatiunilor ar putea fi urmatoarea:
 se verifica pozitia grinzilor LEP si se fac eventuale corectii, eliberandu-se spatiile
pentru trecerea barelor longitudinale ale centurilor (vezi piesele desenate);
 se monteaza provizoriu, la pozitie etrierii centurilor, la distantele mentionate in proiect;
 se trec barele longitudinale ale centurilor prin etrieri si se leaga in colturile etrierilor si,
eventual la mijlocul laturilor acestora; barele longitudinale se pot innadi, prin suprapunere pe cel
putin 60Ø, in lungul centurilor si la capete, la ancorarea in centurile perpendiculare, cu conditia
ca in aceeasi sectiune sa nu fie innadite mai mult de 50% din numarul barelor iar distantele intre
doua innadiri succesive sa nu fie mai mici de 1,0 m.

(c) In cazurile in care dimensiunile planseului necesita dispunerea unor grinzi de rigidizare - cand distantele intre reazemele grinzilor LEP sunt mai mari de 5,0 m - atunci interaxul grinzilor de rigidizare nu trebuie sa depaseasca 2,5 m si armarea acestora se va face concomitent cu cea a centurilor perimetrale si vor respecta aceleasi prevederi constructive ca si la centuri, cu urmatoarele precizari suplimentare:
· latimea grinzii de rigidizare va fi, de regula, egala cu latimea blocurilor de umplutura –
adica 20 cm; (in cazul in care distantele intre peretii pe care reazema grinzile nu sunt modulate la
20 cm, pentru a evita ajustarea blocurilor ceramice prin taiere, se poate reduce latimea grinzii de
rigidizare la 15-20 cm). Armarea longitudinala a grinzilor de rigidizare se va realiza cu min 4Ø12
PC52;
· inaltimea grinzii de rigidizare va fi egala cu inaltimea planseului, insa armarea acesteia se va dezvolta numai deasupra grinzilor LEP;
(d) Dupa montarea armaturilor in nervuri si centuri urmeaza montarea armaturilor suprabetonarii – din plase (sudate sau bare independente) din otel beton Ø6/100 - Ø6/100 PC52 legate cu sarma si ancorate cu ciocuri pe reazeme (fig. 13).
armare
(e) Plasele vor fi legate cu sarma neagra de fiecare bucla a grinzii sudate din grinzile LEP si de carcasele din nervuri si centuri.
(f) Plasele vor fi montate, de regula, cu randul inferior de bare perpendicular pe grinzile LEP si vor fi innadite prin suprapunere pe min 25 cm;
IV.5. Executarea suprabetonarii
(a) Executarea suprabetonarii se va face cu beton de clasa prevazuta in proiect dar minim clasa C20/25; se va turna aceeasi clasa de beton atat in centurile si grinzile perimetrale ale planseului cat si in nervuri si suprabetonare. In caietul de sarcini se va preciza ca betonul sa fie preparat cu agregate cu dimensiunea granulei de pana la 16 mm. La structurile in cadre, betonul suprabetonarii va fi turnat odata cu cel din grinzi si nodurile de cadru.
(b) Se umezesc în exces blocurile ceramice (de beton) de planseu, dupa care se toarna betonul concomitent în toate elementele care alcatuiesc planseul - nervuri, grinzi de rigidizare, centuri, grinzi de cadru si stratul de suprabetonare (fig.14).
suprabeto
(c) Se va planifica activitatea astfel încât betonarea planseului sa se faca continuu (fara întreruperi). Fata superioara a betonului se niveleaza, astfel încât sa se respecte grosimea stratului
de suprabetonare (conform proiectului). Betonul se va proteja cu rogojini care se umezesc pe tot parcursul întaririi betonului, de 1-2 ori pe zi. (fig. 15).
(d) Durata de tratare a betonului dupa turnare se va stabili conform Codului de practica NE012-2007/2010, in functie de compozitia betonului, de conditiile atmosferice din timpul si de dupa turnare si de conditiile de serviciu si de expunere a structurii dupa turnare.
(e) Schela de rezemare a grinzilor de planseu se demonteaza numai dupa întarirea completa a betonului, respectiv dupa 28 zile.
(f) Caietul de sarcini intocmit de catre proiectantul autorizat trebuie sa prevada conditiile de lucru si eventualele restrictii privind protectia muncii, functie de specificul constructiei
respective.

Solutia pentru lucrarea dumneavoastra! Cat costa?

Solicitare oferta